Nu esti singur!

Pai spun asta pentru ca m-ai speriat ingrozitor. Pentru prima data, cu tine, am simtit sentimentul acela de nesiguranta. Ca atunci cand ai un cosmar in care iti fuge pamantul de sub picioare si singura directie de urmat este...in jos. Mi-a fost atat de teama cand ai spus ceva de pauza. Atunci am simtit ca brusc timpul s-a oprit, iar eu eram blocata in el si nu gaseam butonul play. Stiu ca este greu, ca eu sunt aici, tu acolo... Dar eu sunt aici pentru tine. Tu esti cel mai inalt tel al meu. Nu iti mai cer sa fii puternic. Insa pot sa iti promit ca daca tu nu vei fi, te voi indruma eu. Inafara de asta, vreau ca tu sa fii de partea mea...sa ma ajuti. Pentru ca nu stiu daca pot sa lupt doar eu. Odata si odata tot o sa cad... Tu stii cum sunt eu...eu sunt asa...firava. Este de ajuns ca tu sa clipesti si mie sa imi curga o lacrima. Este de ajuns sa ma tii in brate, ca eu sa simt ca zbor... Si este de ajuns sa opresti totul, ca eu sa cad. Nu stiu daca ma voi mai putea ridica. Pentru ca durerea ar fi sfasietoare. Iar tu chiar stii cum e durerea aia, nu? Tu stii ca ma doare. Si eu stiu cat te doare pe tine. Te doare ca nu sunt acolo... te doare ca nu ma simti... te doare ca nu exista "NOI" 100%. Nu iti mai cer nimic. Nu pot sa pretind acest drept. Pentru ca nu pot oferi nimic la schimb, in conditiile de acum. Dar te iubesc, asa cum stiu ca ma iubesti si tu si sper cu disperare ca asta sa nu se schimbe... Pentru ca eu astept sa vin. Asteapta-ma. Nu imi da drumul pentru ca ma pierd...si nici eu nu ma voi mai gasi. Voi ramane singura. Tu esti lumea mea... Fara tine as fi in abis... asa cum am fost inainte de tine. Sa stii ca sunt invidioasa pe fiecare fata care te-a strans in brate... pentru ca pentru un moment, ea a tinut in bratele ei, intreaga mea lume. M-ai zapacit. Nu mai stiu cine am fost. Stiu ca m-ai schimbat... M-ai facut sa fiu alt om. M-ai deschis... Stii... nu am mai spus te iubesc altcuiva. Tu esti acel cineva unic. Te iubesc! Nu iti mai spun nimic. Decat te iubesc! Doar asta simt...